Fluorochinolonele sunt antibiotice cu spectru larg, utilizate pentru diferite tipuri de infecții bacteriene cum ar fi: infecțiile urinare, sinuzite, pneumonii, infecții genitale, gastrointestinale, osoase, de țesuturi moi. Din cele 10 antibiotice cele mai frecvent prescrise, două sunt din clasa de antibiotice a fluorochinolonelor.

FDA (Food and Drugs Administration) a facut un avertisment, pentru prima data în 2008, referitor la utilizarea fluorochinolonelor, o cauză a riscului crescut de tendinită și ruptură de tendon.

Avertismentele apar pe eticheta medicamentelor, menite să atragă atenția asupra riscurilor grave. S-a inițiat o evaluare a acestei clase de medicamente, ca urmare a efectelor secundare grave, pe termen lung.

Al doilea avertisment a fost făcut în 2011, asupra celor care suferă de miastenia gravis, iar actualizările au fost incluse în 2013, care descriu neuropatia periferică ireversibilă. În 2018, FDA a declarat că utilizarea fluorochinolonelor pot crește riscul de rupturi ale aortei, numite și direcția de aortă sau anevrismul de aortă, ceea ce duce la sângerare excesivă și chiar la moarte.

De aceea, fluorochinolonele nu trebuie utilizate de cei care sunt expuși unui anevrism aortic, cum ar fi cei care suferă de boală aterosclerotică periferică, hipertensiune arterială. În ianuarie 2022, FDA a stabilit că fluorochinolonele să fie utilizate doar la pacienții, fără alte opțiuni de tratament, deoarece riscurile depășesc beneficiile.

Reacții adverse severe și persistente:

Complicațiile pot afecta nu doar tendonul, ci și cartilajul, osul și mușchii. În ciuda acestor avertismente, fluorochinolonele sunt încă cele mai prescrise antibiotice din întreaga lume.

Din păcate, unul dintre cele mai frecvente motive pentru care sunt prescrise fluorochinolonele, este infecția căilor respiratorii superioare, declanșate deobicei de un virus. Antibioticele nu au efect în infecțiile virale. De fapt,  utilizarea lor în infecțiile virale, contribuie doar la creșterea numărului de infecții  rezistente la antibiotice.

A devenit din ce în ce mai evident că, compoziția microbiomului intestinal joacă un rol foarte important în sănătate. Întrucât intestinul este reședința principală a sistemului imunitar, dezechilibrul microbiomului va perturba automat funcția imunitară, ceea ce poate avea consecințe grave.

Microbii benefici cresc într-un mediu anaerob (fără oxigen), în timp ce bacteriile patogene au nevoie de oxigen pentru a supraviețui. O singură cură de antibiotice poate modifica microbiomul timp de până la un an, motiv pentru care este foarte important ca antibioticele să fie consumate doar atunci când e absolut necesar.

Cu toate acestea, Dr. Martin J. Blaser de la Centrul Medical Langone a Universității din New York, susține că impactul antibioticelor asupra bacteriilor florei intestinale poate fi permanent. ,,Dovezile timpurii din laboratorul meu arată că flora noastră prietenoasă, nu se reface niciodată pe deplin”. Utilizarea excesivă a antibioticelor ar putea alimenta creșterea afecțiunilor precum: obezitate, diabetul de tip I, bolile inflamatorii intestinale, alergiile, astmul etc.