Balonarea este un simptom foarte răspândit în zilele noastre și constă în distensia abdomenului după masă sau după consumul unor băuturi carbogazoase de tip suc sau bere. E acel moment în care te simți incomfortabil și trebuie să lărgești cureaua cu 2 găuri, iar dacă ești femeie îți deschizi puțin fermoarul la rochie sau primul nasture de la blugi. Sunt convins că toți cei care suferiți de balonare știți la ce ma refer. Explicația medicală pentru acest simptom a fost pusă pe seama creșterii cantității de gaz la nivel intestinal și în particular la nivelul intestinului subțire.
În urmă cu mulți ani, s-a spus că balonarea este datorată faptului că mâncăm prea repede și înghițim mult aer împreună cu mâncarea, dar apoi s-a demonstrat că oxigenul, azotul și dioxidul de carbon difuzează cu ușurință prin mucoasa gastrică, ajung în sânge și apoi în plămâni, de unde sunt expirate. O altă ipoteză care a fost confirmată prin studii clinice a fost aceea că pe parcusul zilei are loc o schimbare în tonusul mușchilor abdominali și a curburii cupolei diafragmatice. Sunt convins că fenomenul aplatizării curburii diafragmului cu împingerea în jos a intestinelor, precum și relaxarea mușchilor abdominali este responsabilă de o parte din fenomenul balonării, fiind totodată în legătură cu nivelul de stress al pacienților, așa cum a dovedit un studiu italian.[1]
O altă ipoteză importantă pentru balonare a fost producția bacteriană de gaz din interiorul intestinului. În ultimii ani datele științifice despre microbiotă (totalitatea microorganismelor care trăiesc în tubul nostru digestiv) au explodat și s-a constatat că balonarea este în mare măsura rezultatul producției bacteriene de gaz prin degradarea carbohidraților simpli (zahăr, pâine, paste, cartofi, patiserie, fructe cu conținut crescut de zahăr etc). S-a descris și fenomenul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire care se manifestă tipic prin balonare și scaune diareice. Microbiota dezechilibrată (disbioza) determină supraproducție de gaz și creșterea activității motorii intestinale (reactivitate intestinală)- diaree. Primul remediu bazat pe dietă care s-a dovedit eficient pentru combaterea simptomelor de intestin iritabil, balonării și scaunelor diareice, a fost regimul alimentar FODMAP[2]. Recent s-a dovedit și faptul că regimul FODMAP repară disbioza (dezechlibrul microbiotei) și reduce astfel producția de gaz.[3]
O altă cale de a trata disbioza/intestinul iritabil și implicit a scăpa de balonare este utilizarea unui antibiotic, Rifaximină (Normix)[4]. Problema este că acest antibiotic este neselectiv și acționează pe toate speciile bacteriene din intestin și nu doar pe cele care realizează supraproducție de gaz. Rezultatul tratamentului nu este durabil și după aproximativ câteva luni simptomele revin. Soluția unor cicluri nesfârșite de tratament antibiotic nu este, cu siguranță, fezabilă.
În zilele noastre, când știm că balonarea și intestinul iritabil sunt datorate disbiozei, remediul cel mai eficient ar trebui să fie un probiotic. Acesta trebuie să fie capabil să traverseze mediul acid gastric, prima porțiune a duodenului cu săruri biliare și enzime pancreatice, după care să se înmulțească în intestin și să fie capabil să facă “ordine” prin reglarea numărul bacteriilor aparținând diferitelor specii. Să crească numărul celor “bune”care aduc beneficii gazdei și să le reducă pe cele “rele” care produc gaze, durere prin spasmul la nivelul musculaturii intestinale sau tulburare de tranzit cu diaree/constipație.
Megasporebiotic este probioticul care respectă cu adevărat definiția OMS- “Microorganisme care atunci când sunt administrate în cantitate adecvată conferă un beneficiu gazdei”. Profilul său corespunde descrierii de mai sus datorită faptului ca în compoziția sa se găsește un amestec de 5 tipuri de bacili sporulați care sunt capabili să supraviețuiască barierei gastrice, se înmulțesc în intestin și apoi acționează ca o adevărată “poliție intestinală” prin substanțele antibiotice și antioxidanții pe care îi sintetizează. Doar cu megasporebiotic scăpați eficient și durabil de balonare sau celelalte simptome ale sindromului de intestin iritabil.
Cum se administrează?
Dacă nu ți-l recomandă un medic, atunci poți să începi tratamentul cu 1 capsulă/zi în timpul mesei de prânz timp de 1 săptămâna după care se poate crește doza la 2 capsule/zi. La copiii mici (1-4 ani) se începe tratamentul cu ½ de capsulă și apoi se crește doza la 1 capsulă/zi după 2 săptămâni. Singurul efect advers este diareea. Dacă apare trebuie întrerupt tratamentul și apoi reluat după câteva zile cu o doză mai mică decât cea cu care s-a început. Creșterea dozei se va face doar după 2-4 săptămâni.
Cât timp ar trebui să fac tratament?
Efectele benefice ale tratamentul cu Megasporebiotic pot apare după 10-14 zile, dar tratamentul ar trebui continuat pentru cel puțin 3 luni. Dacă simptomele de balonare și tulburare de tranzit au apărut după tratamente antibiotice repetate (2-3 cure în ultimele 6 luni), atunci durata tratamentului ar trebui să fie de minim 6 luni pentru a se repara disbioza severă (dezechilibrul florei intestinale). Microbiota este un organism care trăiește în interiorul nostru și care este de 10x mai numeros decât celulele noastre, așadar este nevoie de un timp îndelungat pentru a realiza o alterare în sens bun a acesteia. În 2018 va fi publicat un studiu clinic cu Megasporebiotic care va dovedi modificarea microbiotei în urma administrării acestui probiotic.
Contează dieta alimentară în timpul tratamentului?
Microbiota dezechilibrată este și rezultatul unei diete sărace și dezechilibrate. Este foarte important ce mâncăm și, în consecință, cu ce ne hrănim propriile noastre bacterii care locuiesc în tubul nostru digestiv. Ele au nevoie de multe fibre vegetale – carbohidrați complecși pentru a sintetiza substanțe cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (SCFA), esențiale pentru sănătatea celulelor intestinale. Vă rog să vă adresați unui nutriționist experimentat pentru a potența efectul Megasporebiotic cu o dietă adecvată (www.diasan.ro sau www.facebook.com/nutritionist.noemi )
[1] Barba, E., Burri, E., Accarino, A. et al. Abdomino-thoracic mechanisms of functional abdominal distension and correction by biofeedback. Gastroenterology. 2015; 148: 732–738
Agrawal, A. and Whorwell, P.J. Review article: abdominal bloating and distension in functional gastrointestinal disorders–epidemiology and exploration of possible mechanisms. Aliment Pharmacol Ther. 2008; 27: 2–10
[2] Gibson PR1, Shepherd SJ.Evidence-based dietary management of functional gastrointestinal symptoms: The FODMAP approach. J Gastroenterol Hepatol. 2010 Feb;25(2):252-8. doi: 10.1111/j.1440-1746.2009.06149.x.
[3] Sloan TJ, Jalanka J, Major GAD et al. A low FODMAP diet is associated with changes in the microbiota and reduction in breath hydrogen but not colonic volume in healthy subjects.PLoS One. 2018 Jul 26;13(7):e0201410. doi: 10.1371/journal.pone.0201410. eCollection 2018.
[4] Gatta L, Scarpignato C.Systematic review with meta-analysis: rifaximin is effective and safe for the treatment of small intestine bacterial overgrowth.Aliment Pharmacol Ther. 2017 Mar;45(5):604-616. doi: 10.1111/apt.13928. Epub 2017 Jan 12. Review