Megaspore

Constipația

Constipația este o tulburare motorie intestinală și este definită conform unor criterii precise. Specialiștii în funcționarea tubului digestiv se întrunesc periodic și elaborează un ghid care cuprinde toate suferințele de acest tip. Acest ghid, denumit și consensul ROMA IV, este cea de a 4-a versiune actualizată și completată pe care medicii gastroenterologi din întreaga lume o folosesc pentru diagnosticul și
tratamentul acestor afecțiuni. Definiția constipației include 2 sau mai multe dintre următoarele 1 :
1. Forțare în cazul a mai mult de ¼ din defecații
2. Scaun de consistență crescută și în bucăți mici (vezi scala Bristol 1-2)
3. Senzație de evacuare incompletă în cazul a mai mult de ¼ din defecații.
4. Senzație de obstrucție/blocaj anorectal în mai mult de ¼ din defecații.
5. Eventual utilizarea manevrelor digitale pentru a putea elimina scaunul in ¼ din defecații.
6. Mai puțin de 3 scaune spontane pe săptămână
În plus de acestea, scaune moi foarte rare în lipsa laxativelor și nu există durere abdominală asociată. Dacă există discomfort abodminal asociat atunci vom vorbi despre sindrom de intestin iritabil cu constipație.
Daca citim criteriile de mai sus putem să ne evaluăm singuri dacă suferim de constipație, dar cu siguranță ne întrebăm care sunt cauzele acesteia și ce strategie să alegem ca să scăpăm de această suferință care afectează mult calitatea vieții. Sunt convins că mare majoritate dintre dumneavoastră, cei care citiți acest articol, v-ați adresat medicului pentru tratamentul constipației și ați încercat mai multe
feluri de tratament cu mai mult sau mai puțin succes.
Cauzele constipației sunt diverși factori implicați în patogeneza acestei afecțiuni: tipul de dietă (cea săracă în fibre vegetale), predispoziția genetică, motilitatea colonică, absorbția apei în colonul distal, statusul economic, rutina zilnică (foarte important fobia de toalete publice sau la birou) și factori biologici sau medicamente. Dar să le luăm pe rând, aportul de fibre vegetale, care sunt carbohidrați complecși/prebiotice sunt considerate hrană esențială pentru bacteriile din microbiotă (flora bacteriană) care produc acizi grași cu lanț scurt SCFA. Aceștia acoperă aproximatv 15% din necesarul de energie al
organismului uman și sunt hrană pentru celulele intestinului gros(colonocite).
Serotonina, cunoscută ca și hormonul fericirii, este un mediator chimic care transmite semnale între celulele nervoase din sistemul nervos central, dar și din sistemul nervos periferic care asigură inervația intestinală și implicit reglează activitatea motorie a intestinelor. Serotonina este produsă în mare parte de bacteriile din microbiota intestinală. Excesul acestei substanțe la nivelul terminațiilor nervoase poate produce diaree, iar deficitul produce constipație. Înca un motiv să avem mare grijă de bacteriile din flora noastră intestinală, dar și să realizăm faptul că un dezechilibru al acesteia – disbioza – poate duce la constipație.
Educația și rutina zilnică sunt alți factori importanți ai dezvoltării și menținerii constipației.
Un studiu interesant 2 a indus constipație medicamentoasă la un lot de animale de laborator. S-au constat modificări importante ale unor metaboliți (substanțe chimice) fabricați de către flora intestinală. Deci lipsa unei activități intestinale normale produce staza materiilor fecale la nivelul colonului cu suprapopulare bacteriană din anumite specii de microbi pentru care există hrană în lumenul
intestinal, direct dependentă de tipul de dietă și, în consecință, disbioză. Disbioza poate duce la pătrunderea unei cantități crescute de toxine (LPS) care în continuare afectează sistemul nervos periferic 3 și perpetuează constipația sau lipsa unei funcționări normale a intestinului.
Strategiile clasice de tratament în constipație recomandate de ghidul ROMA IV sunt:
1.Lactuloza și PEG (Forlax, Laxit) care sunt laxative osmotice 4 care rețin apa în interiorul
intestinului subțire având ca și rezultat creșterea volumului de apă care ajunge în colonul ascendent cu scăderea consistenței scaunului și îmbunătățirea constipației.
2. Agenții prokinetici cum sunt Prucaloride 5 – Aceasta înseamnă că acționează ca o substanță din organism numită 5-hidroxitriptamina (5HT, numită și serotonină) și se leagă de aceiași receptori din intestin numiți „receptori 5-HT4 “. Când se leagă de acești receptori, 5HT stimulează în mod normal motilitatea intestinului. În același mod, când prucalopridul se leagă de acești receptori și îi stimulează, mărește motilitatea permițând intestinelor să se golească mai repede.
3. Activator al canalelor de clor – Lubiprostone- medicament scump și actulamente indisponibil pe piața romanească.
4. Doze mici de SSRI – medicamente neurotrope care se folosesc și în depresie și au efecte adverse.
O noua strategie de tratament a constipației care se adresează disbiozei intestinale este
Megasporebiotic care face parte din clasa medicamentelor probiotice. Probioticele au fost testate mult în ultima decadă în tratamentul constipației dar fără rezultate consistente și replicabile.
Megasporebiotic este capabil să depășească cu succes bariera gastrică, după care ajunge în intestin unde se multiplică și are o acțiune de “poliție intestinală” care combate disbioza. Se constitue intr-o alternativă sigură și eficientă de tratament în constipația cronică. Sunt deja sute de pacienți care au avut succes în tratamentul constipației cu Megasporebiotic.
Care este durata optimă de tratament?
Orice se distruge în timp îndelungat, are nevoie de intervenție lungă și susținută pentru a avea rezultate terapeutice bune. Efectele tratamentului cu Megasporebiotic se văd după câteva zile de tratament, majoritatea paciențillor relatând un scaun regulat după 1 săptămână de tratament. În schimb, pentru rezultate permanente în tratamentul constipației este nevoie de cel puțin 3 luni de tratament. În cazurile mai severe de constipație secundară anumitor medicamente (cele de uz psihiatric/depresie) este nevoie de 9-12 luni de tratament, dar rezultatele sunt garantate.
Tratamentul cu Megasporebiotic ține loc și de dietă în tratamentul constipației?
Nicio “pastilă” nu poate înlocui deocamdată o dietă diversă și echilibrată. Aveți cu siguranță nevoie și de o modificare consistentă a rutinei dvs alimentare și a stilului de viață. Vă rugăm să vă adresați unui medic nutritionist experimentat din vecinătatea dvs. sau online la www.diasan.ro sau www.facebook.com/nutritionist.noemi
[1] Simren M, Palsson OS, Whitehead WE. Update on Rome IV Criteria for Colorectal Dis
orders: Implications for Clinical Practice. Current Gastroenterology Reports. 2017;19(4):15. doi:10.1007/s11894-017-0554-0.
[2] Kim J-E, Lee Y-J, Kwak M-H, et al. Metabolomics approach to serum biomarker for loperamide-induced
constipation in SD rats. Laboratory Animal Research. 2014;30(1):35-43. doi:10.5625/lar.2014.30.1.35.
[3] Reichardt F, Chassaing B, Nezami BG, et al. Western diet induces colonic nitrergic myenteric neuropathy and
dysmotility in mice via saturated fatty acid‐ and lipopolysaccharide‐induced TLR4 signalling. The Journal of
Physiology. 2017;595(5):1831-1846. doi:10.1113/JP273269.
[4] Katelaris P, Naganathan V, Liu K, Krassas G, Gullotta J. Comparison of the effectiveness of polyethylene glycol with
and without electrolytes in constipation: a systematic review and network meta-analysis. BMC Gastroenterology.
2016;16:42. doi:10.1186/s12876-016-0457-9.
[5] Emmanuel A, Cools M, Vandeplassche L, Kerstens R. Prucalopride Improves Bowel Function and Colonic Transit
Time in Patients With Chronic Constipation: An Integrated Analysis. The American Journal of Gastroenterology.
2014;109(6):887-894. doi:10.1038/ajg.2014.74.

Lasă un răspuns