Megaspore

Rolul microbiotei intestinale în sportul de performanță

9k=

Ce rol are microbiota intestinală în sportul de performanță?

Poate recondiționarea microbiotei intestinale prin administrarea unui simbiotic revoluționar (Megasporebiotic + Megaprebio) să influențeze semnificativ funcționarea organismului, reducerea inflamației și optimizarea performanțelor sportive?

 

Microbiota intestinală are capacitatea de a extrage energia din alimente, modulează răspunsul sistemului imunitar și influențează sănătatea gastro-intestinală, sinteza vitaminelor, modularea inflamației jucând  probabil un rol foarte important în sănătatea, bunăstarea și performanța sportivilor. Prin urmare, înțelegerea mecanismelor prin care microbiota intestinală ar putea juca un rolul important în influențarea performanței atletice suscită un interes considerabil pentru sportivii care lucrează pentru a-și îmbunătăți rezultatele înainte de competiție, precum și pentru reducerea timpul de recuperare după antrenament. Caracteristici ale microbiotei intestinale care promovează sănătatea unui sportiv de performanță, dar și ale unui subiect cu activitate fizică normală, includ o multitudine de elemente: diversitate microbiană crescută, capacitate metabolică funcțională, metaboliți utili fabricați de microbi, stimularea abundenței bacteriene care poate modula imunitatea mucoasei intestinale și îmbunătățirea funcției barierei gastro-intestinale. [1,2] Din păcate aceste deziderate ale unei microbiote sănătoase sunt greu de atins la sportivi din cauza unor parametri precum stresul, calitatea slabă a somnului, alimentația săracă în diversitate, care influențează negativ microbiota, etc.

Sportivii de înaltă performanță posedă adaptări fiziologice și metabolice remarcabile (inclusiv forța / puterea musculară, capacitate aerobă, cheltuirea energiei și producția de căldură) care sunt în strânsă legătură cu flora/microbiota intestinală, jucând, probabil, un rol semnificativ în sănătatea, bunăstarea și performanța acestora. Microbiota are o influență indirectă asupra diferiților indici de performanță în antrenament și recuperare, cum ar fi semnalizarea prin miokine și alte citokine (molecule semnal), modularea activării axei hipotalamice-hipofizare-suprarenale și afectarea căilor metabolice asociate performanței. Înțelegerea diferitelor roluri pe care microbiota intestinală le are în raport cu performanța atletică este de mare interes pentru sportivii care doresc să îmbunătățească rezultatele competiționale, dar și să reducă timpul de recuperare după antrenament. Cercetările actuale raportează o abundență mai mare de specii bacteriene care promovează sănătatea (akkermansia muciniphila, faecalibacterium praznuiti) și o diversitate crescută a microbiotei la sportivi. Având în vedere interesul crescut pentru exerciții fizice, factori alimentari asociați și sportivi ca populație în raport cu microbiota intestinală, scopul acestui articol este de a rezuma cunoștințele actuale despre microbiota intestinală la atleți și factorii care o modelează. Există diferențe între modul în care microbiota intestinală este afectată de către diferitele tipuri de antrenamente sportive (de exemplu: rezistență, interval, întindere / flexibilitate, rezistență / aerob, etc) [3]

 

Multiple studii au constatat că diversitatea alfa a microbiotei atletului de elită a fost mai mare decât cea a ambelor grupuri de control. Mai mult, sportivii și cei din grupul de control cu IMC (indice de masă corporală) scăzut au avut proporții mai mari din genul Akkermansia decât grupul de control cu IMC ridicat. Acest lucru s-ar traduce pe înțelesul tuturor prin faptul că sportivii de elită au o microbiotă diversă și predominant speciile anti-inflamatorii precum Akkermansia.

Alimentația bazată mai mult pe proteine (ex.culturism)  ​​a fost corelată pozitiv (R = 0,24-0,43) cu diversitatea microbiană în toate grupurile, indicând faptul că aportul mai mare de proteine ​​a fost legat de niveluri mai ridicate de diversitate microbiană, la rândul ei, fiind egală cu mai multă sănătate și performanțe sportive optime.  Există posibilitatea ca diversitatea crescută a microbiotei intestinului sportivului să se fi datorat, parțial, aportului lor mai mare de proteine. În schimb s-a constatat faptul că  suplimentarea cu Whey Isolate sau Beef Hydrolysate pentru 10 săptămâni crește abundența de Bacteroidetes și scade speciile legate de starea de sănătate incluzând Roseburia spp, Blautia spp și Bifidobacterioum longum la alergătorii de performanță. [4]

Diferențele în microbiota fecală între sportivi și lotul de control cu subiecți sedentari au arătat o separare chiar mai mare la nivel metagenomic (gene bacteriene active) și metabolomic (substanțe sintetizate de floră) decât la nivelul compozițional al microbiotei intestinale. În raport cu martorii, sportivii par să aibă creșteri ale căilor metabolice (de exemplu, biosinteza aminoacizilor, antibioticelor, metabolismul carbohidraților) și metaboliții fecali (de exemplu, acizii grași cu lanț scurt – SCFA produși prin microbi, inclusiv acetat, propionat și butirat) asociați cu îmbunătățirea stării de fitness și sănătatea generală în comparație cu grupurile de control. [5]

Factorii genetici și de mediu, pe lângă dieta și utilizarea antibioticelor, au influențe majore asupra compoziției microbiotei intestinale, începând din copilăria timpurie și extinzându-se până la vârsta adultă [6]. Disbioza și pierderea diversității în rândul speciilor microbiotei intestinale au fost asociate cu diferite afecțiuni patologice și boli autoimune (ex. Tiroidita Hashimoto) și pot contribui, parțial, la riscul apariției tulburărilor legate de obezitate. [7]

 

Probioticele

Probioticele sunt, prin definiție, „microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un beneficiu pentru sănătatea gazdei” [8]. Suplimentarea cu probiotice poate modifica compoziția microbiotei intestinale, promovând o diversitate microbiană sporită și sprijinind creșterea speciilor asociate cu sănătatea [9]. Probioticele pot ajuta, de asemenea, la refacerea unei microbiote intestinale dezechilibrate [10] și pot susține o microbiotă expusă stresului [11]. Deși, multe probiotice pot susține un tract digestiv sănătos și buna funcționare a sistemului imunitar, mecanismele specifice care stau la baza acțiunilor probiotice, cum ar fi producția de compuși bioactivi, inhibarea aderenței agentului patogen, îmbunătățirea funcției de barieră intestinală și modularea imunitară, poate fi foarte specifică tulpinii bacteriene folosite, chiar și în cadrul unei singure specii bacteriene [12]. Deci nu orice amestec probiotic pe bază de lactobacili și bifidobacterii, de pe piață, funcționează. Este nevoie de studii clinice care să certifice aceste lucruri. Până în prezent, cercetările probiotice s-au concentrat în primul rând pe funcția gastro-intestinală, reglarea imunitară și mai recent pe ceea ce privește sănătatea metabolică și cognitivă.

De efectele benefice ale administrării probioticelor, pot beneficia și sportivii de anduranță, care se antrenează și concurează la intensități mari, întâlnind  provocări fiziologice asociate cu tractul gastro-intestinal și sănătatea sistemului imunitar în timpul, dar și după competiție. Prin urmare, suplimentarea probiotică poate îmbunătăți indirect performanța unui sportiv prin creșterea numărului de antrenamente fără accidentări și zile de competiție unde poate să beneficieze de mai multă rezistență. Beneficiile probioticelor pentru performanța sportivă și antrenamente au fost recunoscute, deși numărul studiilor care au examinat aceste probleme rămâne redus. Recent, Societatea Internațională de Nutriție Sportivă (ISSN) a oferit o poziție pozitivă asupra probioticelor, concluzionând că anumite tulpini bacteriene au efecte la sportivi [13].

Un bun exemplu de relație simbiotică între sportiv și microbiota sa intestinală este urmatorul: un studiu recent a sugerat că lactatul, produs de mușchii scheletici ai gazdei în timpul exercițiului anaerob, intră din circulația sangvina în lumenul intestinal, oferind o selecție avantajoasă pentru speciile bacteriene colonice care utilizează lactatul. Deci sportivul/gazda, în timpul exercițiilor de intensitate mare, furnizează combustibil, sub formă de lactat, pentru anumite bacterii, care, la rândul lor, produc metaboliți, cum ar fi propionatul, de care apoi beneficiază țesuturile sportivului/gazdei care se antrenează. [14]

In studiile clinice efectuate pe subiecți umani, datorită factorilor nutriționali, genetici și de mediu implicați, este foarte greu să-ți dai seama de rolul exact jucat de microbiota intestinală asupra performanței sportive. Modelul animal depășete multe dintre aceste provocări și a fost folosit pentru a demonstra rolul jucat de microbiota intestinală asupra rezultatelor performanței fizice. Hsu și colab. [15] au studiat capacitățile de înot ale șoarecilor care au lipsă o anumită specie bacteriană din floră (SPF), fără floră intestinală (GF) și microbiota populată doar cu Bacteroides fragilis.  Testul a fost timpul de înot până la epuizare:  cel mai scurt pentru șoarecii GF și cel mai lung pentru șoarecii SPF, indicând scăderea performanței în absența microbiotei intestinale.

Tratamentul cu antibiotice modifică drastic compoziția microbiotei intestinale. Nay și colab. [16]

a demonstrat că epuizarea microbiotei intestinale, în urma unui tratament cu antibiotice cu spectru larg,

a redus timpul de rezistență al șoarecilor, iar capacitatea de rezistență a fost normalizată ulterior după refacerea microbiotei prin resămânțare. Modificările capacității de rezistență nu au fost legate de schimbări în masa musculară, tipologia fibrelor musculare sau funcția mitocondrială, dar au fost asociate cu modificări la nivelurile de glicogen muscular, care au fost restabilite după resămânțarea florei intestinale. Se poate trage astfel usor concluzia că tratarea disbiozei unui sportiv, va îmbunătății cu siguranță performanța acestuia. Mecanismul responsabil de acest lucru este creșterea producției intestinale de SCFA (acizi grași cu lanț scurt) care intră apoi în circulația sangvină influențând metabolismul țesuturilor.

Studiile efectuate pe sportivi de performanță la care s-au adăugat probiotice în dietă un timp cuprins între 3 săptămâni și 3 luni au demonstrat:

  • Reducerea tulburărilor gastrointestinale și creșterea rezistenței la infecțiile tractului respirator
  • Au crescut performanța sportivă
  • Au grăbit recuperea după efort
  • Au îmbunătățit starea psihică a sportivilor

 

Megasporebiotic și Megaprebio

Un probiotic pe bază de 5 tulpini diferite de bacilius endospore – Megasporebiotic și un prebiotic de precizie (înmulțește preferențial anumite bacterii intestinale) extras din fibre de kiwi auriu- Megaprebio reprezintă alegerea campionului național al României la culturism Nagy Sandor, din Oradea, de profesie farmacist, pentru suplimentarea dietei sportivilor de performanță cu scopul atingerii celor 4 deziderate expuse mai sus. În continuarea vom demonstra că acest simbiotic (probiotic+prebiotic) are studii clinice suficiente care certifică cele 4 beneficii enunțate anterior.

  1. Megasporebiotic este singurul probiotic care administrat 30 zile, fără nici o altă măsură terapeutică, unui subiect care suferă de intestin permeabil și endotoxemie metabolică reduce acest fenomen cu 40%. Intestinul permeabil/endotoxemia metabolică înseamnă întoxicarea cu fragmente din peretele bacteriilor gram negativ, membre ale florei intestinale sănătoase, care se distrug în interiorul lumenului intestinal de fiecare dată când mâncăm. Megasporebiotic a demonstrat în acest studiu, pe subiecți cu endotoxemie metabolică semnificativă, că poate reduce semnificativ mai mulți mediatori, care semnalizează pe cea mai comună cale a inflamației. [17] Fenomenul intestinului permeabil și translocația bacteriană din intestin în alte organe este o problemă fiziologică larg raspândită la sportivii de performanță care întreține inflamația generală. Acest fenomen afectează performanța și predispune la accidentări ale sistemului musculo-articular fin, din păcate, puțin cunoscut. [18]

Deasemnea Megasporebiotic a demonstrat într-un studiu clinic pe 90 de pacienți cu tulburări gastrointestinale și diaree că este mai bun  decât un antibiotic cu spectru larg și actiune intestinală, utilizat pentru acest tip de afecțiune. Am menționat mai sus că în studii pe animale, s-a demonstrat faptul că antibioticele scad rezistența fizică, prin afectarea sintezei de glicogen. [19] Mulți dintre sportivii de performanță suferă de probleme intestinale din familia intestinului iritabil

  1. Asocierea dintre Megasporebiotic și Megaprebio – un symbiotic, a demonstrat într-un studiu pe un model complicat de laborator pentru microbiota intestinală M- SHIME că administrat chiar și după o cură de antibiotic crește substanțial producția de SCFA, care deja stim că este legată de performanța sportivă. Deasemenea crește diversitatea microbiotei intestinale și numărul de specii cheie precum Akkermansia, Faecalibacterium prausnitzii și Lactobacilus spp, care sunt de obicei prezente în număr mare la sportivii de performanță cu nivel de inflamație generală scăzut. [20,21,23] Megaprebio este “mâncare” pentru bacteriile care modulează inflamația de la nivelul barierei intestinale, Akkermansia și Faecalibacterium prausnitzii, fiind primul preparat de acest fel din lume.
  2. Bacillus subtilis și Bacillus Coagulans – componente ale Megasporebiotic (un combo de 5 tulpini de bacillus endospore) au demonstrat în studii pe atleți că sunt capabile să reducă procentul de grăsime corporală și nivelul de TNF-alfa (factor inflamator) în comparație cu cei care au luat placebo. Au redus, deasemenea, durerile musculare după ședințele de antrenament. [24,25] În culturism, reducerea procentului de grăsime corporală este un element cheie pentru performanța, acesta a fost motivul pentru care campionul Nagy Sandor a ales să adauge acest simbiotic în alimentația sa pre-competițională.
  3. Axa creier-intestin este de câțiva ani mecanismul prin care starea intestinului poate influența starea psihică și viceversa. În studiul clinic efectuat pe pacienți cu sindrom de intestin iritabil, la care percepția durerii este un element definitoriu al bolii, Megasporebiotic a demonstrat un impact pozitiv asupra calității vieții. [19]

 

Am încheiat astfel demonstrația științifică prin care arătăm că adăugarea unui simbiotic precum combinația dintre Megasporebiotic + Megaprebio poate avea un impact substanțial asupra performanței sportive. Campionul național de culturism Nagy Sandor a fost un deschizător de drum în acest sens, rezultatele sale excepționale venind să confirme într-un mod practic principiile teoretice expuse în acest material.

 

Urmează-i exemplul și adaugă în alimentația ta de sportiv simbioticul cu efecte demonstrate.

 

Megasporebiotic – este sub formă de capsule și este recomandat să fie luate cu masa de prânz, dar capsulele pot fi și desfăcute și praful poate fi înglobat în orice shake proteic pe care îl consumați de obicei.

 

Megaprebio – se dizolvă în 400-500 ml apă pusă în recipientul de rehidratare pe care îl primiți cadou la achiziționarea unui pachet de simbiotic dedicat susținerii sportivilor de performanță.

Durata tratamentului recomandata este de minim 3 luni pentru rezultate notabile.

 

Această combinație s-a folosit într-un studiu susținut de Microbiom Labs cu durată de 3 luni, care a fost încheiat recent. Subiecții supraponderali și obezi, care în ciuda faptului ca nu au făcut regulat sport și nu au păstrat un regim alimentar strict, au reușit să piardă aproape 8-10 % din grăsimea viscerală doar adăugând în alimentația lor aceste simbiotice.

 

  1. Mohr AE, Jäger R, Carpenter KC, et al. The athletic gut microbiota. J Int Soc Sports Nutr. 2020;17(1):24. Published 2020 May 12. doi:10.1186/s12970-020-00353-w
  2. Cronin O, Molloy MG, Shanahan F. Exercise, fitness, and the gut. Curr Opin Gastroenterol. 2016;32(2):67–73. doi: 10.1097/MOG.0000000000000240.
  3. Review Exercise-induced stress behavior, gut-microbiota-brain axis and diet: a systematic review for athletes.Clark A, Mach NJ Int Soc Sports Nutr. 2016; 13():43
  4. Moreno-Pérez, D.; Bressa, C.; Bailén, M.; Hamed-Bousdar, S.; Naclerio, F.; Carmona, M.; Pérez, M.;González-Soltero, R.; Montalvo-Lominchar, M.G.; Carabaña, C. Efect of a protein supplement on the gut microbiota of endurance athletes: A randomized, controlled, double-blind pilot study. Nutrients 2018, 10, 337.
  5. The microbiome of professional athletes differs from that of more sedentary subjects in composition and particularly at the functional metabolic level.Barton W, Penney NC, Cronin O, Garcia-Perez I, Molloy MG, Holmes E, Shanahan F, Cotter PD, O’Sullivan O Gut. 2018 Apr; 67(4):625-633
  6. Lozupone, C.A.; Stombaugh, J.I.; Gordon, J.I.; Jansson, J.K.; Knight, R.J.N. Diversity, stability and resilience of the human gut microbiota. Nature 2012, 489, 220–230. [CrossRef]
  7. Valdes, A.M.; Walter, J.; Segal, E.; Spector, T.D. Role of the gut microbiota in nutrition and health. BMJ 2018,361, k2179. [CrossRef]
  8. Hill, C.; Guarner, F.; Reid, G.; Gibson, G.R.; Merenstein, D.J.; Pot, B.; Morelli, L.; Canani, R.B.; Flint, H.J.;Salminen, S. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nat. Rev. Gastroenterol. Hepatol. 2014, 11, 506–514.
  9. Sánchez, B.; Delgado, S.; Blanco-Míguez, A.; Lourenço, A.; Gueimonde, M.; Margolles, A. Probiotics,gut microbiota, and their influence on host health and disease. Mol. Nutr. Food Res. 2017, 61, 1600240.
  10. Korpela, K.; Salonen, A.; Vepsäläinen, O.; Suomalainen, M.; Kolmeder, C.; Varjosalo, M.; Miettinen, S.;Kukkonen, K.; Savilahti, E.; Kuitunen,M. Probiotic supplementation restores normal microbiota compositionand function in antibiotic-treated and in caesarean-born infants. Microbiome 2018, 6, 1–11.
  11. Eutamene, H.; Bueno, L. Role of probiotics in correcting abnormalities of colonic flora induced by stress. Gut 2007, 56, 1495–1497.
  12. Hill, C.; Guarner, F.; Reid, G.; Gibson, G.R.; Merenstein, D.J.; Pot, B.; Morelli, L.; Canani, R.B.; Flint, H.J.;Salminen, S. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nat. Rev. Gastroenterol. Hepatol. 2014, 11, 506–514.
  13. Jäger, R.; Mohr, A.E.; Carpenter, K.C.; Kerksick, C.M.; Purpura, M.; Moussa, A.; Townsend, J.R.; Lamprecht, M.;West, N.P.; Black, K.; et al. International Society of Sports Nutrition Position Stand: Probiotics. J. Int. Soc. Sports Nutr. 2019, 16, 62.
  14. Scheiman, J.; Luber, J.M.; Chavkin, T.A.; MacDonald, T.; Tung, A.; Pham, L.-D.; Wibowo, M.C.; Wurth, R.C.;Punthambaker, S.; Tierney, B.T.; et al. Meta-omics analysis of elite athletes identifies a performance-enhancing microbe that functions via lactate metabolism. Nat. Med. 2019, 25, 1104–1109.
  15. Hsu, Y.J.; Chiu, C.C.; Li, Y.P.; Huang, W.C.; Te Huang, Y.; Huang, C.C.; Chuang, H.L. E
    ect of intestinal microbiota on exercise performance in mice. J. Strength. Cond. Res. 2015, 29, 552–558.
  16. Nay, K.; Jollet, M.; Goustard, B.; Baati, N.; Vernus, B.; Pontones, M.; Lefeuvre-Orfila, L.; Bendavid, C.;Rué, O.; Mariadassou, M. Gut bacteria are critical for optimal muscle function: A potential link with glucose homeostasis. Am. J. Physiol. Endocrinol. Metab. 2019, 317, E158–E171.
  17. McFarlin, B.K.; Henning, A.L.; Bowman, E.M.; Gary, M.A.; Carbajal, K.M. Oral spore-based probiotic

supplementation was associated with reduced incidence of post-prandial dietary endotoxin, triglycerides,and disease risk biomarkers. World J. Gastrointest. Pathophysiol. 2017, 8, 117. [CrossRef]

  1. Lamprecht M., Frauwallner A. Exercise, intestinal barrier dysfunction and probiotic supplementation. Med Sport Sci. 2012;59:47–56.
  2. Catinean, A.; Neag, A.M.; Nita, A.; Buzea, M.; Buzoianu, A.D. Bacillus spp. spores-a promising treatment option for patients with irritable bowel syndrome. Nutrients 2019, 11, 1968.
  3. Duysburgh, C.; Van den Abbeele, P.; Krishnan, K.; Bayne, T.F.; Marzorati, M. A synbiotic concept containingspore-forming Bacillus strains and a prebiotic fiber blend consistently enhanced metabolic activity by modulation of the gut microbiome in vitro. Int. J. Pharm. X 2019, 1, 100021.
  4. Huang, W.C.; Wei, C.C.; Huang, C.C.; Chen, W.L.; Huang, H.Y. The Beneficial E
    ects of Lactobacillus plantarum PS128 on High-Intensity, Exercise-Induced Oxidative Stress, Inflammation, and Performance in Triathletes. Nutrients 2019, 11, 353.
  5. Morita, E.; Yokoyama, H.; Imai, D.; Takeda, R.; Ota, A.; Kawai, E.; Hisada, T.; Emoto, M.; Suzuki, Y.;
  6. Okazaki, K. Aerobic exercise training with Brisk walking increases intestinal Bacteroides in healthy elderly women. Nutrients 2019, 11, 868.
  7. Toohey, J.C.; Townsend, J.R.; Johnson, S.B.; Toy, A.M.; Vantrease, W.C.; Bender, D.; Crimi, C.C.; Stowers,K.L.;Ruiz,M.D.;VanDusseldorp,T.A.;etal.Efects of Probiotic (Bacillus subtilis) Supplementation During Offseason Resistance Training in Female Division I Athletes. J. Strength. Cond. Res. 2018, 10.
  8. Jager, R.; Shields, K.A.; Lowery, R.P.; De Souza, E.O.; Partl, J.M.; Hollmer, C.; Purpura, M.; Wilson, J.M.Probiotic Bacillus coagulans GBI-30, 6086 reduces exercise-induced muscle damage and increases recovery.PeerJ 2016, 4, e2276.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?